Proiectul își propune să întărească practicile de comemorare a Holocaustului și a altor genocide comise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, atât în țările partenere, cât și la nivelul Uniunii Europene.
Activitățile proiectului includ întâlniri de coordonare, mese rotunde interdisciplinare, vizite educaționale pentru tineri și reprezentanți politici în locuri semnificative ale memoriei Holocaustului (precum Lipa, Maribor, Auschwitz și Stara Gradiška), ateliere fotografice și formări destinate profesorilor și educatorilor. De asemenea, vor fi organizate conferințe și seminarii pentru a aduce în atenția publicului, a factorilor de decizie și a altor părți interesate cele mai bune practici în combaterea distorsionării istoriei.
Rezultatele așteptate ale proiectului includ studii de cercetare privind fenomenul negării Holocaustului, recomandări pentru politici publice eficiente în combaterea distorsiunilor, un set de instrumente educaționale bazate pe biografii și mărturii, precum și o expoziție digitală și o platformă interactivă cu povești personale. Prin aceste inițiative, proiectul își propune să aducă istoria mai aproape de oameni și să contribuie la o mai bună înțelegere și asumare a trecutului, pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii.
Astfel, printr-o combinație de cercetare, educație, advocacy și metode inovatoare de transmitere a memoriei, proiectul „Puterea poveștilor personale în confruntarea cu uitarea” își propune să construiască un cadru solid pentru păstrarea adevărului istoric și pentru consolidarea unei culturi europene a comemorării și responsabilității.
Proiectul este finanțat de către Uniunea Europeană prin programul CERV și este implementat în colaborare cu: Documenta – Centre for dealing with the past (Croația); Faculty of Humanities and Social Sciences in Rijeka (Croația); Topografia per la storia (Italia); The Max Mannheimer Study Center(Germania); EUROM – The European Observatory on Memories (Spania) și The Center of Jewish Cultural Heritage Synagogue Maribor (Slovenia).