Oana Neștian, Institutul Intercultural Timişoara
Cine sunt în prezent imigranţii în România? Câţi sunt la număr şi de unde provin ei? Răspunsul la o asemenea întrebare nu este simplu, neexistând încă un set de criterii unanim acceptate pe baza cărora să poată fi colectate şi făcute publice date statistice. Printre datele disponibile în prezent sunt cele privitoare la numărul cetăţenilor străini cu drept de şedere temporară sau permanentă în România. Astfel, la 31 august 2009, în România se aflau înregistraţi cu şedere legală 59.017 străini. Dintre aceştia, 49.497 cu şedere temporară şi 9.520 cu şedere permanentă.
Din punct de vedere al scopului pentru care străinii au obţinut un drept de şedere temporară, cei mai mulţi erau membri de familie ai cetăţenilor români (17.264), în scop de studii (12.510) şi angajare (9.347). Situaţia detaliată a scopurilor este următoarea:
Din punct de vedere al ţărilor de origine, cei mai mulţi străini cu şedere temporară sunt din Republica Moldova (16.134), Turcia (8.347) şi China (6.024). În ceea ce priveşte străinii cu şedere permanentă, cei mai mulţi sunt din China (2.057), Turcia (1.534) şi Siria (1.014).
Acestora li se adaugă şi aproximativ 1000 de cetăţeni străini care beneficiază de o formă de protecţie în România, cea mai mare parte dintre aceştia având statutul de refugiaţi.
Dacă se compară aceste date cu cele din anii anteriori se poate constata o creştere susţinută, accelerată după integrarea României în UE, dar oarecum încetinită în ultima perioadă, pe fondul crizei economice. Analizând datele de mai sus putem constata totodată că, prin faptul că o mare parte dintre imigranţi (o treime din numărul total) sunt membri de familie ai unui cetăţean român, dispunând deci, cel puţin potenţial, de un sprijin direct în demersurile de integrare. De asemenea, dintre cei care sunt veniţi la studii (aproximativ un sfert din numărul total), probabil doar o parte au intenţia de a se integra în societatea locală şi a rămâne pentru o perioadă mai îndelungată în România, restul având doar nevoie de sprijin pentru a putea duce o viaţă echilibrată pe durata studiilor.
Opinia publică cu privire la străini din România
O altă întrebare importantă se referă la atitudinea generală a populaţiei faţă de străini în general, şi faţă de cei care solicită protecţie în calitate de refugiaţi, în special. Dezvoltarea unei societăţi primitoare şi incluzive este o pre-condiţie pentru o integrarea reuşită. Atunci când membrii societăţii înţeleg cu adevărat motivele pentru care refugiații sunt nevoiți să își părăsească țara și motivele pentru care protecția refugiaților eset o obligație morală și legală în toate țările europene, ei vor face tot posibilul să creeze un mediu în care refugiații să își poată reface viața. Totuși, crearea unui mediu primitor, care încurajează și susține integrarea refugiaților depinde de mai multe entități. Guvernul, mediul, mass-media și sistemul educativ au un rol important în susținerea înțelegerii și solidarității și în asigurarea informării publice corecte și echilibrate.
Conform raportului cercetării privind percepția populației cu privire la străinii şi refugiații din România, realizată de Oficiul Român pentru Imigrări în septembrie 2008, opinia despre străinii şi refugiaţii care locuiesc în România este, în general, neutră, chiar favorabilă: 47,3% dintre respondenţi au declarat că au o părere nici bună, nici proastă despre străini, iar numărul celor care au o părere bună (33,3%) este mai mare decât al acelora cu o părere proastă (9,9%). În ceea ce priveşte influenţa străinilor asupra dezvoltării ţării, datele confirmă părerea neutră, chiar favorabilă a populaţiei: aproape jumătate dintre respondenţi (49%) consideră că prezenţa străinilor în România nu are nici un efect bun, nici unul rău asupra dezvoltării ţării noastre, iar peste un sfert dintre aceştia (28,4%) declară că această influenţă este una bună.
Se remarcă o lipsă a informaţiei în rândul populaţiei în ceea ce priveşte străinii: aproape o treime consideră că în România trăiesc peste 1 milion de străini, doar 14,6% indicând cu aproximaţie numărul corect de străini şi refugiaţii. Aproape o treime dintre respondenţi (29,3%) cred că în acest moment în România trăiesc peste 100.000 de refugiaţi, deci de zece ori mai mult decât cifra reală. Principalele informaţii despre străini sau refugiaţi sunt oferite de mass-media: mai mult de trei sferturi dintre respondenţi (76,7%) au aflat cele mai multe lucruri despre străini şi refugiaţi din mass-media, fără a exista o experienţă directă cu aceştia (82% nu au stat de vorbă niciodată cu un refugiat, doar 15% cunoscând personal un refugiat).
În general, refugiaţii sunt văzuţi ca persoane harnice, muncitoare, religioase, la locul lor responsabile, provenind din ţări asiatice sau arabe. În măsură mai mică, aceştia sunt asociaţi cu atribute precum „violenţi”, „agresivi”, „leneşi”, „indisciplinaţi”. Mai mult de un sfert dintre respondenți consideră că principalul motiv pentru care străinii se află în România este să facă afaceri (29%) sau să muncească (28.6%).
Asistenţa oferită de către autorităţi refugiaţilor este puţin cunoscută în rândul populaţiei (71% din populaţia vizată admite că nu cunoaşte serviciile pe care autorităţile le acordă persoanelor refugiate, iar 79% nu cunosc drepturile persoanelor refugiate din România). În ceea ce privește integrarea persoanelor refugiate, gradul cel mai ridicat de responsabilitate este transferat asupra Guvernului (50,1% dintre respondenţi), în timp ce 44% dintre respondenţi consideră că autorităţile din România ar trebui să acorde mai multe drepturi persoanelor refugiate, iar 28% consideră că acest lucru nu este necesar (28% nu pot formula o opinie cu privire la acest lucru).
Oamenii sunt foarte puţin conştienţi de rolul pe care ar putea să îl aibă în sprijinirea refugiaţilor. În ceea ce priveşte reprezentarea conceptului de integrare socială în rândul populaţiei, mai mult de jumătate dintre respondenţi (50,4%) sunt de părere că principalul lucru pe care un refugiat ar trebui să-l facă pentru a se integra într-o comunitate este de a învăţa limba, urmat de obţinerea unui loc de muncă (27,6%). Mai puţini acordă importanţă învăţării culturii şi obiceiurilor româneşti (8,1%) sau abilităţilor de comunicare ale refugiaţilor (4,9%).
Așadar, opinia publică față de refugiați este în general neutră sau favorabilă. Cu toate acestea, există necesitatea unei clarificări conceptuale privind diferenţele dintre refugiaţi şi celelalte categorii de străini din România. Este necesară, de asemenea o infomare mai clară cu privire la drepturile refugiaților, instituțiile responsabile pentru integrarea persoanelor refugiate și rolul pe care îl poate avea fiecare persoană în sprijinirea refugiaților. Mass-media, fiind principalul mijloc prin care populația află despre refugiați, joacă un rol important, prin modul în care reflectă problematica refugiaților, în impactul politicilor și programelor de integrare. Trebuie acordată o mare atenție modului în care sunt prezentante informațiile, pentru a evita dezinformările și exagerările.
În numerele următoare ale revistei vom continua să prezentăm şi să analizăm date statistice privind străinii rezidenţi în România, rezultatele unor studii referitoare la atitudinile populaţiei faţă de aceştia, dar şi opiniile cetăţenilor străini faţă de şansele pe care le oferă societatea românească pentru integrare.