Călin Rus, Director, Institutul Intercultural Timișoara

Consultarea cetăţenilor, indiferent de categoriile din care fac parte, inclusiv a cetăţenilor altor state care locuiesc în România, are multiple avantaje. Astfel, prin luare în considerare a mai multor puncte de vedere cresc şansele elaborării unor politici publice de calitate, care să ofere răspunsuri adecvate la problemele societăţii. De asemenea, implicarea în consultări în faza de elaborare a politicilor publice creşte şansele de susţinere a implementării cu succes a acestor politici şi de realizare a unei evaluări realiste a impactului acestora. Instituirea unor mecanisme de consultare contribuie de asemenea la consolidarea structurilor societăţii civile, inclusiv a celor care reprezintă interesele RTT, şi contribuie la schimbări pozitive în societate, care devine astfel mai echitabilă, promovând integrarea şi descurajând excluderea, marginalizarea sau discriminarea.

În cadrul proiectului ICS4RTT ne-am propus iniţierea atât la nivel naţional, cât şi la nivel local în cinci dintre oraşele cu numărul cel mai mare de cetăţeni RTT, a unor mecanisme de consultare şi de dialog care să facilizeze integrarea.

Acestea presupun colaborarea a trei mari categorii de actori:

• RTT: reprezentanţi ai organizaţiilor, reprezentanţi ai comunităţilor religioase, lideri informali, specialişti, persoane care doresc să se implice la nivelul comunităţii locale;
• Societatea civilă locală: ONG cu preocupări privind migraţia sau integrarea; ONG cu activităţi în diferite domenii, cum ar fi stimularea participării civice, apărarea drepturilor cetăţenilor, combaterea discriminării, relaţiile interetnice şi interculturale, relaţiile autorităţi – cetăţeni, combaterea excluziunii sociale, promovarea egalităţii de gen, educaţia, cultura, tineretul, etc; reprezentanţi ai structurilor formalizate sau informale de reprezentare sau activism civic (consilii de cartier, de stradă, federaţii ale asociaţiilor de proprietari, consiliul tinerilor, consiliul seniorilor); alte structuri locale neguvernamentale (sindicate, asociaţie de dezvoltare locală, comunităţi religioase, etc.), personalităţi publice (specialişti, oameni de cultură, jurnalişti, etc), cetăţeni care doresc să se implice la nivelul comunităţii locale;
• Instituţii publice: Consiliul Judeţean, Consiliul Local, Primăria, structuri regionale, judeţene sau locale din diferite domenii: administraţie publică, evidenţa populaţiei, educaţie, sănătate, muncă, protecţie socială, etc.

La nivel local, în urma unor seminarii la care au fost invitaţi reprezentanţi ai celor trei categorii descrise mai sus, au fost constituite grupuri de lucru locale. Acestea funcţionează în mod autonom, pe baza unor principii asumate:

• deschidere şi flexibilitate;
• recunoaştere a valorii tuturor contribuţiilor şi responsabilizare;
• atenţie la diversitate şi echilibru;
• caracter non-partinic;
• implicare benevolă a membrilor comunităţii;
• sustenabilitate, găsirea acelor formule care să poată fi menţinute în timp;
• exprimare liberă asociată cu respectarea celorlalţi şi a normelor naţionale şi europene;
• transparenţă şi utilizarea de canale multiple de comunicare, adaptate publicului ţintă;
• iniţierea de demersuri pertinente şi realiste.

Grupurile de lucru locale se focalizează pe cel puţin două categorii de demersuri complementare. În primul rând, este vorba despre includerea reprezentanţilor RTT şi a problematicii integrării acestora în acţiunile de consultare publică desfăşurate de diferitele instituţii publice, precum şi în activităţile comune, generale sau sectoriale, ale societăţii civile locale. Acest lucru se poate face fără eforturi deosebite şi simpla comunicare a datelor de contact relevante poate pune cetăţenii şi organizaţiile sau comunităţile în legătură, stimulând dialogul intercultural şi găsirea unor formule de convieţuire echitabile. În al doilea rând, activitatea grupurilor de lucru locale constă în identificarea principalelor probleme, a elementelor care blochează sau limitează posibilităţile de integrare a cetăţenilor RTT şi în formularea de soluţii concrete la aceste probleme. Deseori, problemele pot fi soluţionate cu resurse locale, fie prin intervenţia unor instituţii, fie prin implicarea unor ONG. În cazul anumitor probleme se constată însă nevoia de intervenţie a unor instituţii cu dimensiune naţională. De aceea, fiecare grup de lucru local a desemnat reprezentanţi în trei grupuri de lucru tematice naţionale.

Schema de mai jos ilustrează procesul aflat în prezent în curs de desfăşurare şi relaţiile dintre cele două categorii de grupuri de lucru.

Grupurile tematice naţionale au reuşit nu doar identificarea unui număr de probleme concrete din fiecare domeniu, ci şi formularea unor propuneri concrete ce vizează fie îmbunătăţirea modului în care se pun în practică unele politici publice, modificări ale unor proceduri administrative sau chiar ale cadrului legislativ. Acestea sunt prezentate şi pot fi comentate pe forumul www.migrant.ro. Ne dorim ca aceste mecanisme să continue să funcţioneze şi să rămână deschise pentru a asigura o reprezentare echilibrată a unui număr cât mai mare de comunităţi cărora le aparţin cetăţenii RTT rezidenţi în România.