Proiecte

Blooming: Incluziune și Diversitate în STEAM

„BLOOMING: Incluziune și Diversitate în STEAM” este un proiect de colaborare finanțat de Erasmus+ cu scopul de a promova incluziunea și diversitatea în domeniile Știință, Tehnologie, Inginerie, Arte și Matematică (STEAM) pentru un viitor durabil. Proiectul se desfășoară între 2023 și 2025 și implică parteneri din Grecia, Italia, Irlanda și România.

Citește mai mult

Prevenirea și combaterea antisemitismului prin educație

Institutul Intercultural Timișoara organizează, în parteneriat cu Institutul Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel” și cu sprijinul Ministerului Educației un eveniment dedicat educației pentru prevenirea și combaterea antisemitismului.

Evenimentul va avea loc în 24 mai la București, în format hibrid și se focalizează pe evaluarea primului an de implementare a noii discipline de liceu „Istoria evreilor. Holocaustul”.

La eveniment vor participa autori ai programei școlare, autori de manuale, specialiști în domeniu, formatori de profesori, inspectori școlari, precum și profesori care au predat disciplina „Istoria Evreilor.Holocaustul” în anul școlar 2023-2024.

Obiectivele evenimentului sunt:

  • Analiza nevoilor de sprijin ale profesorilor și școlilor pentru asigurarea calității predării disciplinei „Istoria evreilor. Holocaustul”;
  • Prezentarea activităților proiectului RELATION – Research, Knowledge and Education against Antisemitism, co-finanțat de Uniunea Europeană (Programul CERV) și coordonat de Fondazione Centro Di Documentazione Ebraica Contemporanea din Italia, precum și discutarea experiențelor relevante de formare și sprijin pentru profesori din România;
  • Formularea de propuneri și recomandări privind implementarea în domeniul educației aStrategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027 și a Planului de Acțiune al Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027.

Programul prevăzut este următorul:

13.00 – 13.45    Înregistrarea participanților

13.00 – 14.00     Prânz

14.00 – 14.30    Deschiderea evenimentului

14.30 – 15.00    Rezultatele consultării profesorilor care au predat „Istoria evreilor. Holocaustul”, Mihai Manea, Inspector, Inspectoratul Școlar al Municipiului București

                          Aspecte identificate în activitățile din cadrul proiectului european RELATION de către Institutul Intercultural Timișoara, Călin Rus, director

15.00 – 15.30    Activitate pe grupuri pentru discutarea nevoilor profesorilor și formularea de propuneri

15.30 – 16.00    Pauză

16.30 – 18.00    Prezentarea și discutarea nevoilor și propunerilor identificate. Concluzii

Numărul de participanți este limitat. Pentru înscriere, vă rugăm să completați formularul de la https://forms.gle/3uzaqwYDetMXRTn67 cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 10 mai 2024.

MANUAL PENTRU PROFESIONIȘTI DIN DOMENIUL EDUCAȚIEI – DIGIVERSITY: Dezvoltarea competențelor pentru cultură democratică prin învățare non-formală online

Acest manual se adresează profesioniștilor din domeniul educației pentru cultură democratică și dialog intercultural care sunt interesați să își dezvolte capacitatea de a concepe și de a facilita activități educaționale folosind spații și instrumente digitale.

Citește mai mult

CARE – Combating Holocaust Denial and Distortion through Active Citizenship, Remembrance and Education

Proiectul CARE – Combating Holocaust Denial and Distortion through Active Citizenship, Remembrance and Education, co-finanțat de Uniunea Europeană prin programul CERV, este implementat în perioada 1 martie 2024 – 28 februarie 2026.

Proiectul își propune să contribuie la construirea unor rețele de profesori și tineri care iau măsuri pentru memorializarea trecutului într-un mod demn, pentru a preveni și combate negarea și distorsionarea Holocaustului și pentru a crea contexte pentru dialog intercultural și cetățenie activă.

Citiți mai mult

Anunț curs online cu tema „Metode inovative de învățare pentru combaterea antisemitismului și promovarea gândirii critice”

Institutul Intercultural Timișoara organizează cursul online cu tema „Metode inovative de învățare pentru combaterea antisemitismului și promovarea gândirii critice”. Cursul este gratuit, este adresat profesorilor din învățământul liceal și se desfășoară în cadrului proiectului „Cercetare, cunoaștere și educație împotriva antisemitismului”, co-finanțat de Uniunea Europeană prin programul „Cetățenie, egalitate, drepturi și valori”, cu parteneri din Italia, Belgia, România și Spania.

Citește mai mult

RELATION – Cercetare, cunoaștere, educație pentru a combate antisemitismul

Acest proiect își propune să analizeze stadiul actual al sentimentelor antisemite și a prejudecăților antievreiești în țările participante. Utilizând o metodologie bazată pe Standpoint Feminism și Analiza critică a discursului, proiectul va deconstrui discursurile antisemite dominante și va stabili alternative și contra-narațiuni. De asemenea, va integra un proces de monitorizare web pentru a identifica și analiza incidentele de antisemitism online.

Citește mai mult

Digital storytelling, ca instrument de combatere a discriminării

O societate în care sunt respectate drepturile celor mai vulnerabili membrii ai săi este o societate mai bună și mai sigură pentru toți. În cadrul proiectului Acționăm împreună! – Participare și dialog intercultural pentru incluziune și dezvoltare comunitară, Institutul Intercultural Timișoara implementează o campanie pentru combaterea discriminării în cadrul căreia sunt elaborate și materiale de tip digital storytelling, ca resursă pentru reflecții privind interacțiunea minoritate-majoritate, precum și asupra diferitelor aspecte ale vieții membrilor comunităților dezavantajate. Campania are scopul de a crește gradul de conștientizare asupra prejudecăților și stereotipurilor cu privire la romi și la persoanele aflate în risc de sărăcie din comunități marginalizate. Pe de altă parte, prin implicarea directă a persoanelor vulnerabile, ne dorim să contribuim la creșterea capacității de participare civică, de dialog, implicare, gândire critică și reacție pozitivă, colaborare și respect.

Poveștile mediate digital sunt o formă de activism social, de auto-reprezentare a membrilor comunităților dezavantajate. Acestea au potențialul de a aduce în prim plan aspecte legate de inechitate pe plan social, de a provoca reflecții asupra normelor culturale actuale, asupra stereotipurilor și prejudecăților, atât la nivel individual, cât și instituțional. Împărtășirea unor aspecte personale din viața de zi cu zi în spațiul public aduce o componentă de autenticitate în eforturile de adresare a discriminării, în toate formele sale. Prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe baza faptului că o persoană are o anumită naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, sau pe baza apartenenței la o categorie defavorizată. Discriminarea împiedică accesul egal la drepturile de care toți trebuie să se poată bucura.

De exemplu, dacă o persoană ar fi respinsă la un interviu de angajare pentru că s-ar presupune că este de etnie romă sau pentru că locuiește într-o zonă în care locuiesc persoane cu condiții materiale modeste, acest fapt ar fi reprezentat discriminare directă. Discriminarea directă este interzisă prin lege și poate fi reclamată la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, care, în urma unei investigații, ar putea amendaangajatorul. Interzicerea discriminării directe are la bază ideea că toți suntem egali în drepturi și fiecare trebuie tratat pe baza propriilor merite, nu pe baza unor prejudecăți legate de anumite grupuri sau categorii de persoane.

Nu este suficient ca aceleași cerințe să fie aplicate tuturor, este necesar ca acestea să nu pună în dezavantaj anumite categorii de persoane. Un tratament care nu generează discriminare indirectă se numește tratament echitabil. Uneori, aceasta presupune adaptarea unor cerințe, sau luarea unor măsuri de compensare a efectelor inegalităților. Și discriminarea indirectă este interzisă prin lege, în România și la nivel european.

Mai există însă un tip de discriminare, care nu poate fi redus prin sancționarea unor persoane sau instituții, ci prin măsuri de sprijin mai profunde și pe termen lung pentru grupurile și categoriile de persoane afectate: discriminarea structurală. Oamenii nu au nicio vină că s-au născut într-o comunitate în care condițiile de viață nu sunt bune. Cu toate acestea, doar din acest motiv au de suferit sau se simt desconsiderați la școală, la angajare și în interacțiunile cu alți oameni, inclusiv la cumpărături. Indiferent de statutul lor social, oamenii ar trebui să fie conștienți de efectele negative ale discriminării strucurale și să susțină măsuri luate de instituții dar și de societate, pentru a reduce și a compensa decalajele dintre grupuri. Astfel, în cazul nostru, pentru ca situația să se schimbe, ar fi necesară asfaltarea străzilor din cartier și sprijin pentru introducerea unor sisteme de încălzile mai confortabile și mai puțin poluante. De asemenea, tinerii care poate nu se gândesc că pot să își continue studiile, datorită din cauza resurselor materiale limitate, dar și datorită din cauza experiențelor neplăcute din școală, ar putea fi susținuți prin alocarea de locuri speciale la universități, prin burse și programe educaționale adaptate. Astfel de măsuri ar avea efecte pozitive, nu doar pentru pentru persoanele afectate de discriminare structurală, ci pentru toată societatea.

Discriminarea multiplă apare când o persoană sau un grup de persoane suferă de discriminare în același timp din mai multe motive. De exemplu, o femeie de etnie romă, poate fi discriminată și pentru că locuiește într-un cartier defavorizat, pe criteriul social, și pe bază de rasism, pentru că este de etnie romă și eventual și pe criteriul de vârstă, pentru că este tânără. Ea ar putea fi discriminată și pentru că este femeie, de exemplu fiind plătită mai puțin decât angajați bărbați care fac munci de nivel asemănător.

Hărțuirea este o altă formă de discriminare și reprezintă orice comportament care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori jignitor, pe criteriu de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu.

Orice formă ar lua, discriminarea are efecte negative asupra oamenilor, asupra comunităților și asupra întregii societăți. Este important să știm să o recunoaștem, să încercăm să o prevenim și să reacționăm atunci când ne afectează pe noi, sau pe oricine din jurul nostru. În exemplul discutat, noi suntem spectatori și cunoaștem de la început o mulțime de detalii despre personaje, situația lor și relațiile dintre ele. Este important să înțelegem că și în realitate situațiile și relațiile sunt mai complexe și mai profunde decât putem observa la o primă vedere, și să căutăm întotdeauna să înțelegem contextul mai larg, pentru a putea recunoaște ca atare situațiile de discriminare și pentru a le putea combate.

Mesajele transmise, informațiile selectate, felul în care comunicăm au un impact mare în modelarea percepției asupra romilor și persoanelor aflate în risc de sărăcie. Faptul că mass media favorizează știrile în care aceste persoane sunt în roluri de abuzatori sau infractori și nu prezintă proporțional și știri în care sunt victime ale acțiunilor rasiste, discursului instigator la ură sau nu apar și în alte roluri este doar una dintre modalitățile prin care se perpetuează rasismul și discriminarea. Atunci când relatează o infracțiune, de exemplu, etnia nu este neapărat relevantă, dar jurnaliștii menționează des acest aspect și se crează asocierea dintre etnie și anumite comportamente negative. În schimb, nu sunt mediatizate situațiile și comportamentele pozitive: medic de etnie romă care efectuează o operație în premieră etc. Există avocați, profesori, politicieni și profesori de etnie romă, dar de obicei poveștile acestora rămân neauzite.

Digital storytelling oferă posibilitatea ca vocile unor reprezentanți ai acestor categorii să se facă auzite, prezentând experiențele și percepțiile individuale. Mai jos sunt enumerate o parte din filmulețele dezvoltate în cadrul acestei campanii:

Invizibil/Vizibil – Deconstruirea stereotipurilor și depășirea marginalizării comunităților rome din Timișoara și din Europa

Proiectul contribuie la punerea sub lumina reflectoarelor și la percepția dintr-o altă perspectivă a unei teme care a fost deseori ascunsă și respinsă ca nerelevantă pentru Timișoara: cultura romilor. O parte a activităților locale vizează direct și implică activ cetățeni, inclusiv de etnie romă, din câteva dintre cele mai defavorizate cartiere ale orașului.

Alte activități sunt adresate ne-romilor, în special tinerilor, cu scopul conștientizării și depășirii stereotipurilor și prejudecăților privind romii. A treia componentă a acțivităților se referă la contribuția pe care o poate avea Timișoara la reflecția actuală privind cultura romilor la nivel național și european. Această componentă este realizată în colaborare cu Institutul European al Romilor pentru Artă și Cultură cu focalizare pe schimbarea percepției privind patrimoniul cultural al romilor ca parte a culturii europene și pe susținerea unor noi forme de expresie culturală a artiștilor romi.

Citește mai mult

Proiectul Beit – Școala nomadă a memoriei europene

The Beit Project / Proiectul Beit, un proiect internațional inovator despre ce înseamnă a locui împreună unii cu alții, ajunge pentru prima dată în Timișoara în 2023. Proiectul combină patrimoniul istoric cu reflecția asupra diversității culturale, asupra a ceea ce înseamnă aceasta și ce provocări aduce ea în prezent.

Citiți mai mult

“Acționăm împreună! – Participare și dialog intercultural pentru incluziune și dezvoltare comunitară.”

Institutul Intercultural Timișoara în parteneriat cu Fundația Popular – Europeană de Strategii Sociale, Economice și Culturale, derulează proiectul “Acționăm împreună! – Participare și dialog intercultural pentru incluziune și dezvoltare comunitară.”, co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Proiectul fost inițiat în 2022 și se va încheia în decembrie 2023, fiind o contribuție la implementarea strategiei de dezvoltare locală (SDL) a zonelor urbane marginalizate de pe teritoriul GAL Timișoara.

Citește mai mult