- monumentul este realizat din bîrne groase de gorun, cioplite de bardă, cu patru feţe aşezate orizontal după cum este obişnuit în arhitectura noastră populară
- îmbinările sunt susţinute cu cepuri – (cuie din lemn ) - îmbinările masive ale bîrnelor depăşesc trupul bisericii, sunt ca nişte lopăţele
-„trupul” bisericii a fost la origine din lemn de stejar cioplit, acum se disting însă numeroase trunchiuri de brad adăugate, folosite în mod sigur la reparaţii
- tot din lemn de brad este făcută şi podeaua interiorului.
- turnul şi acoperişul sunt acoperite cu şindrilă.
- pereţii exteriori sunt lipiţi cu pămînt amestecat cu pleavă şi paie tocate, protejînd pereţii împotriva intemperiilor şi rezolvînd problema curentului şi frigului, probleme specifice acestor construcţii.
- respectă tradiţia bisericilor de cult ortodox: altar rectangular, nava (naos) dreptunghiulară, tinda (pronaos) rezervată femeilor şi doua intrări: a femeilor în vest şi cea rezervată bărbaţilor în sudul naosului.
- în naos cerimea, bolta semicilindrică este compusă pe orizontală şi este realizată din scînduri;
- deasupra pronaosului este amplasat turnul-clopotniţa de formă pătrată şi care prezintă la exterior doi bulbi de inspiraţie barocă;
- acoperişul de deasupra pronaosului este drept datorită turnului-clopotniţa ce se înalţă deasupra
- absida de răsărit, poligonală are două ferestre mari;
- acoperişul este realizat peste tot corpul bisericii, unic, în patru pante mari, urmând spre est conturul altarului.
Înalţimea turnului - clopotniţa este de dimensiuni mult reduse faţă de a celor din Transilvania însă mai mare decît a celor din Oltenia, Muntenia sau Serbia.
- În anul 1805, pictura a fost realizată de către pictorii Teodor Zugravul şi Atanasie din Lugoj în tehnica tempera cu caseina şi ou;
- Pe pereţii exteriori, pe cel de sud al naosului şi cei doi ai absidei, se găsesc aplicate mai multe cruci votive - de eroi.
- În tinda de la intrare, s-a pictat portretul (personaj în picioare) al unui ctitor, Obiada (kinezu), ţăran banăţean de seamă, îmbrăcat în costum de sărbătoare - o tematică aparte o are iconostasul, unde observăm influenţe transilvănene şi occidentale, străine de tradiţia locului, care adaugă personalitate monumentului
În pictură, meşterii au folosit perspectiva arhitecturală, integrînd peisaje şi case din Banat.
Avem de-a face pentru prima data într-o biserică de lemn cu apariţia în pictură a unui portret de ctitor.
Apare din iconografia picturilor din Ţara Românească şi din literatura populară tema Sf. Eustatiu Plachida cu copiii fiind singura reprezentare a temei din Banat.
Pictorii îmbină într-un mod excelent tradiţia picturii româneşti şi balcanice cu elemente „moderniste” ale vremii.
În naos se mai păstrează pisania, scrisă în chirilică, ştearsă pe anumite porţiuni:„zugravitu-sa această Sfîntă Sobornicească şi Apostolească biserică în zilele împăratului nostru Iosif al doilea ... episcopului... popa Mihai Popovici, knezu Patru Obeada, Gheorghe Obeada.....Teodor Zugravu şi Tanasie din Lugoj, anul1781”
Lîngă intrare este bătută o cruce de lemn, pe care e încrustată o inscripţie în chirilice: „1805 aici odihneşte robul lui Dumnezeu Gheorghe, iulie 5 zile.”
- o masă rotundă din lemn salăşluieşte ca masă sfîntă (prestolul), pentru preot; care de fapt este un stîlp enorm de stejar înfipt în pămînt peste care s-a pus masa altarului.
Pe aceasta masa se păstrează o cruce sculptată şi pictată pe care este inscripţionat, în chirilice:„Această Sfîntă Cruce, pentru veşnica.......Sfintei Biserici a Zoltului”.
Pe aceeaşi piesă, jos, sub postament o altă inscripţie tot în chirilice, spune:„Gherdan Lazar Zugravu din Vârşeţ, 1822”.
Sunt necesare lucrări de restaurare şi consolidare ale monumentului, însă faţă de alte monumente de lemn se păstrează încă destul de bine.
Observam o repictare, însă mult sub calităţile stratului iniţial.
Să nu uităm că o bîrnă de stejar supravieţuieşte cca.250-300 de ani; acoperişul de şindrilă trebuie înlocuit la 30-40 de ani, etc. Astfel că în mod sigur s-au făcut o mulţime de intervenţii de-a lungul timpului, însă meşterii nu sunt cunoscuţi.
- Nicolae Secară Bisericile de Lemn ale Banatului, ed.Excelsior Timişoara;
- Rodica Vartaciu, Centre de pictură românească din Banat, sec al XIX-lea, ed Eurobit 1997;
- Cărările Credinţei - Bisericile de lemn monument-istoric din judeţul Timiş, ed.Graphite, 2006;
- I.D.Stefanescu, Arta Veche a Banatului, ed.Mitropoliei Banatului, Timişoara 1981
Acest site web nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Comisiei Europene. Raspunderea privind corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate revine initiatorilor site-ului web.
Pentru informatii despre celelalte programe finantate de Uniunea Europeana in Romania, ca si pentru informatii detaliate privind statutul de membru al Romaniei la Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati adresa web a Centrului de Informare al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.