Denumire actuală

Biserica de lemn Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel

Cod de monument istoric (dacă este cazul)

TM-II-m-A-06299

Localizare, judeţ, localitate, stradă, cod poştal

judeţ Timiş, comuna Fardea, în cimitir

Destinaţie actuală

Lăcaş de cult ortodox, monument

Destinaţie iniţială

Lăcaş de cult ortodox

Datare (exactă, perioada, interval de date)

sec.al XVIII-lea.

Proprietar actual

Mitropolia Banatului

Autori, proiectanţi şi executanţi

Anonimi - construită „prin strădania satelor din Zolt”

Istoric – evoluţia construcţiilor, evoluţia tehnologiei

Aspecte materiale

Satul Zolt este amintit încă din 1453-1454 când făcea parte din proprietăţile lui Iancu de Hunedoara. Biserica este situată în nordul localităţii, înconjurată de cimitir. Faptul că biserica este în mijlocul cimitirului nu trebuie să ne mire; până în sec.al VIII-lea era o regulă generală ca cimitirul să se dezvolt în jurul bisericii, îndeosebi în sudul şi răsăritul acesteia. - Anul de datare nu îl ştim cu exactitate (1800-1805 ?), însă se banuieşte că ar fi în jurul anului în care s-a finalizat pictura, datare pe care o găsim în interior.

Aspecte imateriale

Conscriptia din 1717 aminteşte satul Zolt cu 10 case în districtul Făgetului.

Componentele - realizarea d.p.d.v. tehnic

- monumentul este realizat din bîrne groase de gorun, cioplite de bardă, cu patru feţe aşezate orizontal după cum este obişnuit în arhitectura noastră populară

- îmbinările sunt susţinute cu cepuri – (cuie din lemn ) - îmbinările masive ale bîrnelor depăşesc trupul bisericii, sunt ca nişte lopăţele

-„trupul” bisericii a fost la origine din lemn de stejar cioplit, acum se disting însă numeroase trunchiuri de brad adăugate, folosite în mod sigur la reparaţii

- tot din lemn de brad este făcută şi podeaua interiorului.

- turnul şi acoperişul sunt acoperite cu şindrilă.

- pereţii exteriori sunt lipiţi cu pămînt amestecat cu pleavă şi paie tocate, protejînd pereţii împotriva intemperiilor şi rezolvînd problema curentului şi frigului, probleme specifice acestor construcţii.

Componente arhitecturale

Aspecte materiale

- respectă tradiţia bisericilor de cult ortodox: altar rectangular, nava (naos) dreptunghiulară, tinda (pronaos) rezervată femeilor şi doua intrări: a femeilor în vest şi cea rezervată bărbaţilor în sudul naosului.

- în naos cerimea, bolta semicilindrică este compusă pe orizontală şi este realizată din scînduri;

- deasupra pronaosului este amplasat turnul-clopotniţa de formă pătrată şi care prezintă la exterior doi bulbi de inspiraţie barocă;

- acoperişul de deasupra pronaosului este drept datorită turnului-clopotniţa ce se înalţă deasupra

- absida de răsărit, poligonală are două ferestre mari;

- acoperişul este realizat peste tot corpul bisericii, unic, în patru pante mari, urmând spre est conturul altarului.

Aspecte imateriale

Înalţimea turnului - clopotniţa este de dimensiuni mult reduse faţă de a celor din Transilvania însă mai mare decît a celor din Oltenia, Muntenia sau Serbia.

Decoraţii speciale

Aspecte materiale

- În anul 1805, pictura a fost realizată de către pictorii Teodor Zugravul şi Atanasie din Lugoj în tehnica tempera cu caseina şi ou;

- Pe pereţii exteriori, pe cel de sud al naosului şi cei doi ai absidei, se găsesc aplicate mai multe cruci votive - de eroi.

- În tinda de la intrare, s-a pictat portretul (personaj în picioare) al unui ctitor, Obiada (kinezu), ţăran banăţean de seamă, îmbrăcat în costum de sărbătoare - o tematică aparte o are iconostasul, unde observăm influenţe transilvănene şi occidentale, străine de tradiţia locului, care adaugă personalitate monumentului

Aspecte imateriale

În pictură, meşterii au folosit perspectiva arhitecturală, integrînd peisaje şi case din Banat.

Avem de-a face pentru prima data într-o biserică de lemn cu apariţia în pictură a unui portret de ctitor.

Apare din iconografia picturilor din Ţara Românească şi din literatura populară tema Sf. Eustatiu Plachida cu copiii fiind singura reprezentare a temei din Banat.

Pictorii îmbină într-un mod excelent tradiţia picturii româneşti şi balcanice cu elemente „moderniste” ale vremii.

Inscripţii

În naos se mai păstrează pisania, scrisă în chirilică, ştearsă pe anumite porţiuni:„zugravitu-sa această Sfîntă Sobornicească şi Apostolească biserică în zilele împăratului nostru Iosif al doilea ... episcopului... popa Mihai Popovici, knezu Patru Obeada, Gheorghe Obeada.....Teodor Zugravu şi Tanasie din Lugoj, anul1781”

Lîngă intrare este bătută o cruce de lemn, pe care e încrustată o inscripţie în chirilice: „1805 aici odihneşte robul lui Dumnezeu Gheorghe, iulie 5 zile.”

Mobilier dedicat

- o masă rotundă din lemn salăşluieşte ca masă sfîntă (prestolul), pentru preot; care de fapt este un stîlp enorm de stejar înfipt în pămînt peste care s-a pus masa altarului.

Pe aceasta masa se păstrează o cruce sculptată şi pictată pe care este inscripţionat, în chirilice:„Această Sfîntă Cruce, pentru veşnica.......Sfintei Biserici a Zoltului”.

Pe aceeaşi piesă, jos, sub postament o altă inscripţie tot în chirilice, spune:„Gherdan Lazar Zugravu din Vârşeţ, 1822”.

Stare de conservare

Sunt necesare lucrări de restaurare şi consolidare ale monumentului, însă faţă de alte monumente de lemn se păstrează încă destul de bine.

Intervenţii

Aspecte materiale

Observam o repictare, însă mult sub calităţile stratului iniţial.

Aspecte imateriale

Să nu uităm că o bîrnă de stejar supravieţuieşte cca.250-300 de ani; acoperişul de şindrilă trebuie înlocuit la 30-40 de ani, etc. Astfel că în mod sigur s-au făcut o mulţime de intervenţii de-a lungul timpului, însă meşterii nu sunt cunoscuţi.

Imagini – localizarea exactă a acestora

Referinţe – Bibliografie, hărţi, imagini, surse cinematografice, surse orale

- Nicolae Secară Bisericile de Lemn ale Banatului, ed.Excelsior Timişoara;

- Rodica Vartaciu, Centre de pictură românească din Banat, sec al XIX-lea, ed Eurobit 1997;

- Cărările Credinţei - Bisericile de lemn monument-istoric din judeţul Timiş, ed.Graphite, 2006;

- I.D.Stefanescu, Arta Veche a Banatului, ed.Mitropoliei Banatului, Timişoara 1981

Autorul fişei – numele şi calitatea acestuia

- Adriana Aciu -expert

Data completării

12-01 2008-01-18