Denumire actuală

Pestera Romanesti

Localizare, judeţ, localitate, stradă, cod poştal

Judetul Timis, in raza localitatii Romanesti

Accesul la pestera se face:

• Din Timisoara pe drumul E70 Timisoara - Lugoj, apoi pe DN 68A (spre Deva, prin Faget), pana la Cosava

• Din Deva DN 68A (spre Lugoj prin Margina) pana la Cosava

• Din Cosava se urmeaza soseaua spre Valea lui Liman pana in localitatea Romanesti

• Din Romanesti exista un traseu partial accesibil auto pana la pestera ~ o ora de mers pe jos ~ care paraseste satul in dreptul cimitirului. Se urmareste marcajul cu cruce galbena.

• Se mai poate ajunge la pestera urmand drumul pe la Manastirea Izvorul lui Miron, apoi inca ~ 2,5 km de mers de la bifurcatia: (la dreapta, spre Farasesti, la stanga spre Pietroasa) urmand drumul spre Farasesti. Se ajunge in dreptul unui sector de chei de unde mai sunt ~ 120 metri de urcat in vesantul stang geografic pe poteca pina la intrarea in pestera.

Destinaţie actuală

In pestera au loc anual 1 sau 2 concerte

Proprietar actual

Istoric – evoluţia construcţiilor, evoluţia tehnologiei

Pestera

Primele cercetari cu caracter speologic au fost facute in secolul XIX de T. Orthmayr (1872). Sapaturi arehologice ulterioare au scos la iveala oase de urs de caverna si obiecte provenind de la o asezare neolitica: un depozit de cereale, ceramica apartinand culturilor de Tisa si Cotofeni, precum si o vatra acum reconstituita si expusa la Muzeul Banatului din Timisoara, unde se pastreaza si resturile de urs de caverna.

In anii 1960 pestera intra in atentia ISER Bucuresti prin Stefan Negrea, Alexandrina Negrea si Vasile Sencu. Ulterior pestera si intreaga zona carstica din versantul stang al Vaii Farasesti este explorata de catre clubul Speotimis care aduce noi contributii majore la cunoasterea genezei pesterii.

Concertul

• Initiatorul concertelor din Pestera Romanesti este medicul Constantin Lupu, totodata si membru fondator la clubului Speotimis;

• Primul concert a avut loc 27 septembrie 1984 si a fost sustinut de orchestra profesorilor de la Liceul de Muzica „Ion Vidu" din Timisoara, dirijata de Marius Tanasescu.

• Evenimentul a avut ecouri in presa straina din Europa. Un ziar elvetian i-a consacrat, in octombrie 1984, un articol special, intitulat „Mozart in Höhle”. Publicatia descria „evenimentul din Carpati drept cea mai mare manifestare speoculturala a anului 1984” si desemna Romania ca a 7-a tara ce organizeaza un astfel de concert, dupa Germania, Franta, Spania, Ungaria, Iugoslavia si Slovenia.

• In perioada comunista s-a dorit expunerea unui portret al lui Ceausescu in pestera. Tot atunci evenimentul era in atentia Securitatii.

Descriere

Pestera

Face parte din categoria pesterilor mijlocii, cu dezvoltarea totala de 1.450 m, dispusa orizontal pe 3 nivele. Intrarea principala este orientata spre NNV, este lata de 9,5 m si inalta de 2 m, fapt ce permite o iluminare difuza pana la circa 70m. Pe aceasta portiune peretii sunt inverziti de alge. In Sala Liliecilor sapata in brecie tectonica (foarte putine cazuri in pesterile din tara) se gaseste o colonie permanenta de lilieci. Etajul superior si cel mijlociu au caracter subfosil. Etajul inferior, cu caracter subfosil este accesibil doar speologilor cu echipament si cunostiinte de TSA. Salile principale s-au format la intersectia mai multor falii.

Concertul

- are loc in fiecare an in a 3-a duminica din luna octombrie; in unii ani au avut loc chiar si doua concerte (intotdeauna in aceste cazuri unul din concerte a fost simfonic).

- pana acum au concertat ansambluri si artisti ca:

Filarmonica Banatul, Orchestra Regala din Danemarca Stefan Ruha, Kathleen Evans, Alexandra Gutu, Gabriel Croitoru, Corala „Sabin Dragoi”, grupurile „Bega Blues Band”, „Survolaj”, „ Nightlosers”, „Cargo”, „Celelalte Cuvinte”, „Implant Pentru Refuz”, „Zdob si zdub” s.a. Au fost concerte simfonice, concerte de jazz si blues, rock si muzica electronica.

- Recordul absolut de audienta l-a inregistrat concertul sustinut de violonistul Stefan Ruha: 4 000 de bilete vandute.

Componente tehnice

- termperatura pesterii este de 14 C pe tot timpul anului;

- din cauza umezelii ridicate concertele nu dureaza mai mult de 90 de minute;

- pregatirea si amenajarea salii incepe cu o luna inainte de concert si se termina la doua saptamani dupa;

- 60-70 persoane sunt angrenate in fiecare an in organizarea evenimentului.

Stare de conservare

Exista probleme in ceea ce priveste accesul la pestera. In anul 2007, datorita ploilor care au facut drumul impracticabil, instrumentele orchestrei nu au putut fi duse la pestera iar evenimentul s-a amanat cu o saptamana.

Proiecte existente – stadiul derularii

Concertul de la Romanesti este un eveniment de certa valoare atat prin unicitatea sa in Romania cat si prin calitatea artistilor care performeaza in pestera.

Fenomenul ar putea fi insa extins. Daca amenajarea pesterii (asigurarea sonorizarii si iluminarii) este cea mai complicata parte din proiect, de ce sa nu se profite cat mai mult de pe urma ei. In momentul de fata se poate crea o suita de evenimente pe parcursul unui sfarsit de saptamana sau chiar pe durata unei saptamani intregi. S-ar putea adauga zilei de concert si o zi de teatru (cu unul sau mai multe spectacole). Cu siguranta multi dintre spectatori vor dori sa participe la evenimentele din ambele zile. Pentru inceput vor putea petrece noaptea intr-un camping organizat in apropiere de pestera, in pestera (de ce nu?) si in locuintele oamenilor din satele din apropiere.

Referinţe – Bibliografie, harti, imagini, surse cinematografice, surse orale

Orghidan, T, Negrea St., Pesteri din Romania. Ghid Turistic, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1984

http://ro.wikipedia.org/wiki/Pe%C5%9Ftera_Rom%C3%A2ne%C5%9Fti

http://www.agenda.ro/2001/27-01-c.htm

http://www.speleoteam.ro/index.php?id=concert

Autorul fişei – numele şi calitatea acestuia

Data completării