Banatul cultural

Denumire actuală

REZERVATIA ARHEOLOGICA TIBISCUM

Denumiri anterioare

Cetate, La ziduri.

Cod de monument istoric (dacă este cazul)

A 071.

Localizare, judeţ, localitate, stradă, cod poştal

jud.Caras-Severin, sat Jupa, la 6 km N de Caransebes, pe dreapra soselei spre Lugoj.

Destinaţie actuală

rezervatie arheologica.

Destinaţie iniţială

castru, vicus si municipium roman.

Alte destinaţii anterioare

nu a fost cazul

Datare (exactă, perioada, interval de date)

sec. II d.Chr. – sec. IV.d.Chr

Proprietari anteriori

pamant de aratura, fanete si livada a unor tarani din Jupa.

Autori, proiectanţi şi executanţi

Arhitecti si ingineri militari romani.

Istoric – evoluţia construcţiilor, evoluţia tehnologiei

Castrul, vicus-ul si municipiul roman au fost asezate pe dou a terase inalte pe cele doua maluri ale Timisului. Initial a fost o asezare dacica, apoi romanii au ridicat un castru de pamant cu 2 santuri si val de pamant cu palisade. Dupa anul 106 se construieste un castru de piatra ( 110x101 m), langa care apare un vicus - mica asezare civila. Dupa anul 118 se ridica un castru mai mare din piatra, iar la S un alt castru de pamant. In vicus apar cladiri din piatra si ateliere mestesugaresti. Din anul 158 se mareste castrul de piatra, lucrare incheiata in anul 165. Pe celalalt mal al Timisului asezarea de tip urban-municipium- se dezvolta si devine cel mai important centru al zonei vestice a provinciei romane Dacia. Locuirea umana continua aici si dupa anul 271 d.Chr. pana in secolul IV. Migratiile contribuie la distrugerea castrului si orasului roman. Secolul XX este cel care contribuie la redescoperirea si punerea in valoare a complexului militar si civil roman.

Componente tehnice

Castrul – initial din pamant, apoi din piatra.

Vicus-ul a avut cladiri din piatra, asezate de-a lungul unei strazi, ce au fost folosite drept ateliere mestesugaresti. Asezarea urbana a avut o trama stradala regulata, de-a lungul careia se insirau cladiri religioase/temple/locuinte si forumul.

Componente arhitecturale

Arhitectura castrului, a templelor, atelierelor si a locuintelor, poate fi surprinsa la baza in urma cercetarilor arheologice si aceste urme pot fi vazute in muzeul rezervatiei arheologice.

Componente artistice

in incina muzeului.

Stare de conservare

In urma cercetarilor arheologice obiectivele au fost conservate in situ si in cadrul muzeului.

Imagini – localizarea exactă a acestora

vezi anexele

Alte observaţii relevante

Rezervatia arheologica este intinsa pe o suprafata de 17 ha si conserva urme dacice, daco-romane si postromane. Este una dintre cele mai mari din Romania. Din anul 1980 in incinta sa functioneaza un muzeu – o sala de 350 mp. – in care sunt cca 800 de obiecte din ceramica, sticla, fier, bronz, marmura. Muzeul poate fi vizitat dupa un telefon la Muzeul din Caransebes. Castrul de piatra este conservat in situ la fel si unele ateliere mestesugaresti din vicus. Pentru vizitarea fostului municipiu este nevoie de un ocol de cativa km, sau de traversarea prin vad a Timisului, atunci cand are apa scazuta.

Planuri - istorice, actuale, de încadrare în teritoriu, de arhitectură, tehnice, etc.

Vezi anexele

Referinţe – Bibliografie, harti, imagini, surse cinematografice, surse orale

Doina Benea-Petru Bona, Tibiscum, Bucuresti, f.a. sintetizeaza stadiul actual al cunoasterii prin sintetizarea zecilor de studii stiintifice aparute in diverse reviste din ultimele 7 decenii.

Autorul fişei – numele şi calitatea acestuia

Ioan Hategan

Data completării

20.12.2007
ue

Acest site web nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Comisiei Europene. Raspunderea privind corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate revine initiatorilor site-ului web.

Pentru informatii despre celelalte programe finantate de Uniunea Europeana in Romania, ca si pentru informatii detaliate privind statutul de membru al Romaniei la Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati adresa web a Centrului de Informare al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.

rs