Banatul cultural

Denumire actuală

Aspecte materiale

Ansamblul urban Piata Victoriei

Aspecte imateriale

Zona mai este cunoscuta timisorenilor ca: Piata Operei, Piata Revolutiei sau „Corso”

Denumiri anterioare

Lloydzeile, Bd. Regele Ferdinand, Bd. 30 Decembrie

Localizare, judet, localitate, strada, cod postal

Piata Victoriei, Cetate, Timisoara, jud. Timis

Destinaţie actuală

Esplanada cu functia de piata publica, devenita pietonala in 1989.

Destinaţie iniţială

Bulevard strabatut de tramvaie

Datare (exactă, perioada, interval de date)

construita intre 1910-1913

Proprietar actual

Primaria Timisoara

Proprietari anteriori

Fiecare imobil a avut proprietari diferiti de-a lungul timpului.

Autori, proiectanţi şi executanţi

Majoritatea cladirilor sunt proiectate de arh. Laszlo Szekely, arhitectul sef al orasului, dar si arh. Lipot Baumhorn.

Istoric – evoluţia construcţiilor, evoluţia tehnologiei

Prima cladire din acest ansamblu a fost Teatrul Comunal, azi Teatrul National si Opera Romana (construit intre 1872-1875 de catre arh. vienezi Fellner si Helmer, refacut dupa 1920 de arh. Duiliu Marcu). Esplanada ce s-a deschis in urma demolarii zidurilor cetatii a facut posibila construirea acestei esplanade mai intai cu frontul drept (privind dinspre Teatru spre Catedrala ortodoxa). Primul construit a fost imobilul Lloyd (arh. L. Baumhorn), apoi imobilul Neuhausz (arh. Szekely), imobilul Merbl (arh. A. Merbl), imobilul Dauerbach (arh. Szekely), imobilul Hilt & Vogel si imobilul Szechenyi (ambele de arh. Szekely).

Daca frontul din dreapta Teatrului a fost construit in intervalul 1910-1912, cel din stanga a fost inceput cu imoblul Löffler , terminat in 1913. Din pricina razboiului constructiile au fost sistate, abia intre 1925-1927 continuandu-se cu imobilul Camerei de Comert. Ultima parte a acestei laturi a fost construita incend cu 1960 cu doua mari blocuri de locuinte moderne. Vis-a-vis de Teatru s-a ridicat Catedrala ortodoxa romana, terminata in 1946.

Componente arhitecturale

Majoritatea imobilolor au subsol, parter cu functiuni publice (magazine, restaurante) si trei etaje de mari dimensiuni. Sunt imobile alcatuite din mai multe corpuri de cladire (imoblul Löffler) sau de planuri complexe, cu mai multe curti interioare (Palace). Imobilele deseneaza o fizionomie aparte acestui ansamblu urban impregnandu-i un puternic caracter monumental, bine articulat de Teatru si de Catedrala, situate intr-un veritabil dialog, fata in fata.

Componente artistice

Stilul majoritatii acestor constructii este Secession (stilul 1900 in varianta austriaca si maghiara). Exceptie fac imobilul Camerei de Comert, cu un pronuntat caracter neoclasic si Catedrala ortodoxa romana in stil postbizantin.

Decoraţii speciale

Majoritatea imobilelor sunt decorate cu mascaroane, reliefuri vegetale, figuri sculptate in marime naturala, ceramica smaltuita, feronerie artistica etc.

Stare de conservare

Ansamblul a fost renovat in 1989, cand a devenit pietonal si a fost dotat cu pavaj nou si corpuri de ilminat. Fatadele sunt din pacate foarte ruinate, componente din aceste decoratii cad frecvent in strada, periclitand siguranta trecatorilor !

Proiecte existente – stadiul derularii

Exista un proiect de evaluare a cladirilor importante sustinut de catre Primarie.

Imagini – localizarea exactă a acestora

Referinţe – Bibliografie, harti, imagini, surse cinematografice, surse orale

Opris, Mihai Timisoara. Mica monografie urbanistica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1987

Pintilie,Ileana Interferente stilistice si regionale in arhitectura timisoreana la inceputul secolului XX, in volumul „Genius Loci. National and Regional in Architecture; between History and Practice”, Simetria, Bucuresti, 2002.

Autorul fişei – numele şi calitatea acestuia

Conf. Univ.dr. Ileana Pintilie Teleaga, cercetator

Data completării

19.12.2007
ue

Acest site web nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Comisiei Europene. Raspunderea privind corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate revine initiatorilor site-ului web.

Pentru informatii despre celelalte programe finantate de Uniunea Europeana in Romania, ca si pentru informatii detaliate privind statutul de membru al Romaniei la Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati adresa web a Centrului de Informare al Reprezentantei Comisiei Europene in Romania.

rs