Denumire actuală

Cod de monument istoric (dacă este cazul)

Localizare, judeţ, localitate, stradă, cod poştal

Destinaţie actuală

Destinaţie iniţială

Datare (exactă, perioada, interval de date)

Descriere

Lăcaşul din Curtea, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, este cea mai spaţioasă biserică de lemn păstrată în Banat: lungimea 18,60 m, lăţimea 7,20 m, raza altarului 5,10 m, înalţimea pereţilor perimetrali 3,10 m, înalţimea până la apexul bolţii 5,20 m, înalţimea turnului 9,50 m.

Fundaţia edificiului este făcută din piatră de cariera şi are un soclu scund de 0,20 m din acelaşi material, peste care sunt aşezate tălpile.

Pereţii din bârne de gorun, construiţi în sistemul „în caţei”, sunt tencuiţi la exterior, iar la interior sunt placaţi cu scânduri de stejar. Pereţii de vest şi sud imită în relief de tencuială crucile de eroi tipice monumentelor de lemn.

Învelitoarea acoperişului este din şindrilă la fel şi vârful turnului, pentru care s-au fasonat special şindrile, tăiate în forme romboidale.

Pavimentul interior este executat din scânduri, dar lateral, sub strane şi scaune, a fost placat cu cărămidă.

Ansamblul pictural ce decorează altarul, iconostasul, bolta naosului, precum şi pereţii pronaosului - unde pictura este foarte deteriorată - a fost atribuit pictorului lugojan Petru Nicolici. Aceasta, mai ales datorită analogiilor cu biserica din Poieni, unde artistul se va semna, dar şi unei însemnări păstrate pe icoana Maicii Domnului de pe iconostas: Petre Zugrav. Artistul respectă doar schema iconografică tradiţională şi adoptă şi elemente baroce şi chiar neoclasice uneori prea încărcate. Cercetătoarea dr. Rodica Vartaciu consideră că, prin lucrarea de la Curtea, Petru Nicolici este primul zugrav ce rupe canoanele tradiţionale aducând în prim plan noutăţile artistice ale epocii.

Biserica de lemn din Curtea posedă încă un bogat inventar liturgic, deşi o parte - mai ales cărţi de cult - a fost trecut în noua biserica, terminată la 1937.

Decoraţii speciale

Pisania în chirilică, scrisă cu alb pe fond negru pe grinda tirant ce desparte naosul de pronaos: „...Cu ajutorul lui Dumnezeu (s-a făcut) aceasta Sfânta şi Apostolească biserica pe vremea înaltului împărat Leopold al III-lea şi cu blagoslovenia archer[eului] nostru Petroviciu şi cu osteneala satului la anul 1794...”

În tinda, deasupra intrării femeilor o alta pisanie, tot în chirilică, de data aceasta cu vopsea neagră pe fond alb, se referă la pictura monumentului: „Zugravitusau aceasta Sfânta biserica pe vremea înaltului împărat Frantiscus al doilea şi cu blagoslovenia arhiepiscopului Ştefan Avocumovici.

S-au început a se zugrăvi la anul 1804 şi s-au sfărşit la anul 1806, în luna lui decembrie, în 19”.

Pe o cruce de lemn, păstrată în altar, apare pe postament inscripţia în chirilică: ”Această cruce s-a făcut Sfintei Biserici la Curtea prin îndrumarea preacinstitului domn Petru de Atanasievici, proto-vesbiterul Făgetului la anul 1820”.

Iar mai jos, tot cu chirilice: „Lazar Gherdanovici, zugrav din Lugoj, 1820”.

Imagini – localizarea exactă a acestora

Referinţe – Bibliografie, hărţi, imagini, surse cinematografice, surse orale

Autorul fişei – numele şi calitatea acestuia

Data completării