Realitatea multiculturala a societatii românesti

Temele legate de interculturalitate, multiculturalitate, relatiile interetnice etc. sunt teme de interes general pt societateta romaneasca concretizate într-un amestec eterogen de opinii publice si particulare, prejudecati, afirmatii si discursuri politice, rabufniri emotionale, adveraruri cu pretentii de stiintificitate. La acest amalgam se aduga si faptul ca diferentele dintre limbajul comun si cel stiintific utilizate în discutiile pe aceste teme sunt uneori minime, ceea ce genereza enorme dificultati de comunicare.
Dar este evident ca toti cei care discuta academic ori nu aceste teme, se refera la una si aceeasi realitate. Si se poate demonstra cu date statistice ca societatea româneasca este multiculurala, daca admitem ca grupurile înregistrate ca etnii sunt purtatoarele unor culturi specifice.

Aceasta complexitate este reflectata în si prin urmatoarele :

Total minoritati etnice = 2.288.781 (10,53%)
Total Maghiari+Germani+Romi+Ucraineni = 2.091.068 (10,37%)
Alte minoritati = 197713 (0,15%)

O comparatie a datelor statistice din 1992 si 2002 ne arata ca numeric tote etniile au a cunoscut modificari semnificative, ceea ce ilustreaza caracterul dinamic al acestei realitati. Trebuie sa mentionam ca datele ststistice s-au constituit pe baza unei declaratii liber consimtite din partea celor intervievati ceea ce echivaleaza, din perspectiva sociologica si antropologica, cu asumarea identitatii etnice de catre persoanele în cauza. Deasemenea subliniem ca raportul dintre ponderile populatiei pe criterii etnice nu s-a modificat semnificativ, ceea ce constituie un argument în favoarea persistentei în timp a modelului de convietuire multi- pluri si interetnico-culturala în sistemul social România.

Cifrele din statisticile recensamântului reflecta doar aspectele strict cantitative ale diversitatii etnice în cadrul populatiei din România. Ele nu ofera o imagine asupra complexitatii interactiunilor culturale dintre diferitele grupuri. Întelegerea acestor interactiuni presupune luarea în considerare a aspectelor calitative si situarea acestei problematici în contextul antecedentelor istorice.
Recunoscând importanta contextului istoric pentru întelegerea fenomenelor contemporane consideram ca, pentru tematica abordata de noi dimensiunea trecutului istoric devine relevanta în special dupa încheierea procesului de formare a natiunii române si constituirea statului national unitar în anul 1918. Acest proces s-a realizat pe baza dreptului de autodeterminare a popoarelor si a principiului nationalitatilor, consfiintite prin intermediul tratatelor internationale ce au marcat si configurat ordinea politica mondiala de dupa primul razboi mondial. In momentul constiturii sale statul national unitar român avea o compozitie etnica puternic diversificata. Pe parcursul deceniilor urmatoare, structura etnica a populatiei României a cunoscut o dinamica diferentiata, fara ca diversitatea culturala sa fie afectata semnificativ (Tabelul 3).

Mai mult, putem afirma ca aceasta diversitate culturala se regaseste mai pregnant în anumite regiuni, unde ponderea initiala a majoritatii române în totalul populatiei este semnificativ mai redusa. Este cazul, în special al Transilvaniei, Banatului si Dobrogei (Tabelul 4). Tabelul nr. 5 ilustreaza deasemenea teritorialitatea, dinamica dar si persistenta în timp a etniilor din România, în cazul de fata cea germana.

Tabelul 4. Ponderea populatiei pe etnii în totalul populatiei din România la nivelul regiunilor istorice, 1930 si 1992.

Tabelul nr. 5 Evolutia populatiei de nationalitate germana, pe judete la recensamintele din 1930, 1956, 1966, 1977 si 1992, 2002

Aceasta realitate diversa a generat pe de-o parte discutii publice -- mai cu seama politice, deseori partizane - iar pe de alta parte nevoia de cautare a unor solutii pragmatice de rezolvare a interactiunilor sociale la nivelul "vietii cotidiene" si a "sistemului" (J. Habermas de ex.). Deorece complexitatea si gradul de diferentiere a acestei realitati a excededat capacitatile de gestionare si control la nivelul simtului comun si a inhibat actiunile concrete, s-a impus nevoia de a asigura argumente pertinente discutiilor, logic si factual consistente, dar si motive acceptabile de mobilizare a dispozitiilor de actiune, întemeiate si legitimate de si pe cercetari stiintifice riguroase.
S-a constientizat, cu alte cuvinte, nevoia si importanta cunoasterii de tip stiintific în acest domeniu sensibil al societatii românesti.

Volumul de fata prezinta punctele de vedere ale autorilor fata de diverse aspecte ale acestei problematici. Chiar daca abordarile sunt eterogene din punct de vedere teoretic si metodologic, spiritul în care au fost elaborate denota totusi efortul de a cauta un cadru de referinta comun.

Eterogenitatea abordarilor stiintifice se datoreaza într-o anumita masura si complexitatii si diversitatii culturale din societatea româneasca, dar si optiunilor paradigmatice ale autorilor. Este de remarcat faptul ca, generatia de cercetatori prezenta în acest volum, angrenata în studiul interculturalitatii, se distanteaza programatic, atitudinal si comportamental de instrumentalizarea abordarii stiintifice cu scopul de a sustiner teze cu conotatii ideologice. Se pare ca si la noi s-a urnit acel atât de necesar proces de clarificare si mistuire ideatica a trecutului, în special perioda interbelica si cea a regimului comunist, prin constituirea unei comunitati stiintifice care încearca sa comunice prin intermediul unui discurs stiintific argumenat.

Din punctul nostru de vedere concluziile pe care le putem trage în urma derularii primei etape a proiectului se pot enunta cel putin la urmatoarele nivele:
a) Nivelul principiilor generale de orientare a abordarii temei interculturalitatii
b) Directii posibile si probabile de cercetare stiintifica
c) Strategii de mobilizare a resurselor institutionale existente
d) Finalitatea demersurilor noastre
a)Paradigma etnocentrist-nationala în abordarea interculturalitatii este partial depasita si partial relativizata, chiar daca nu putem face abstractie de persistenta acestui punct de vedere în discursurile politice extremiste si în opinia publica ce împartaseste xenofobia, antisemitismul si chiar rasismul.
Contextul european a creat conditiile ce fac posibila si chiar necesara rediscutarea unor concepte fundamentale ce au legitimat ordinea sociala, politica, economica si culturala în epoca moderna cum ar fi: natiune, stat national, suveranitate, democratie, cultura, incluziune, excluziune etc. Definirea unor concepte noi cum ar fi globalizarea, post modernitatea, post-modernizare, tranzitie, etc. concomitent cu validarea lor în cazul societatii românesti.

Studiile prezinta diferite puncte de vedere tematice, metodologie, teoretice. Toate se caracterizeaza prin tentativa de racordare la dezbaterea stiintifica internationala a temei interculturalitatii. Se poate observa influenta dezbaterilor actuale in stiintele sociale din România (preponderent cele din SUA) si încercarile de a gasi solutii europene în general si sud-est europene în mod special.
Chiar faptul ca anumite probleme sunt analizate si discutate este un semn de schimbare în interiorul societatii românesti si în cadrul diverselor comunitati stiintifice.
Se diversifica abordarile cantitative dublate de cele calitative, antropologice.
De asemenea sunt evidente demersurile de legitimare a subiectivitatii in cunoasterea stiintifica din domeniul social. Ceea ce înseamna relativizarea pretinsului obiectivism stiintific emergent din paradigma etnocentric nationala si constientizarea limitelor cunoasterii stiintifice.
Ceea ce lipseste deocamdata în stiintele sociale din România sunt abordarile comparative ale diversitatii etno-culturale.
De asemenea deficitara este si validarea afirmatiilor generale, stiintifice sau nu, cu privire la interculturalitate. Multe enunturi ar trebui sa fie mai atent argumentate stiintific pentru a iesi din cercul vicios al prejudecatilor, opiniilor cotidiene, stereotipurilor.

b) Directii si teme posibile si probabile de cercetare stiintifica
- Nivele si tipologii ale interculturalitatii cotidian/politic; cultura economica, cultura manageriala, cultura comunicarii etc.
- rolul mass media în constituirea identitatii culturale si în producerea cliseelor cotidiene despre interculturalitate
- având în vedere teritorialitatea interculturalitatii în România se impun cercetari regionale si locale
- solutii metodologice de esantionare si interpretare a diversitatii culturale din tara noastra
- analiza comparativa a situatiei din diferite zone, inclusiv Transilvania/Banat, impactul evolutiei istorice
- cercetari privind migratia interna cu impact asupra structurii etnice
- consecintele unor masuri de reforma de genul reformei agrare din 1921, a reformei monetare etc, legea 18/1991 etc asupra resurselor identitare ale etniilor din România
- este necesar un studiu comparativ între multiculturalismul otoman si austriac
c)- constituirea unei comunitati stiintifice preocupata de aceasta tematica
- amplificarea comunicarii atât în interiorul acestei comunitati cât si angajarea acesteia în diversificarea relatiilor de cooperare cu alte tipuri de comunitati stiintifice
- valorificarea surselor si resurselor alternative, de ex. ONG-uri, proiecte internationale etc.
d) Finalitatea proiectului nostru poate fi circumscrisa deasemenea la doua niveluri

1. Nivelul utilitatii pentru întelegerea si explicarea mai profunda si nuantate a acestei teme extrem de complexe.
Elaborarea unui cadru conceptual apt si valid în vederea surpinderi fatetelor diversitatii culturale si interculturalitatii.
Rafinarea metodelor de cercetare stiintifica a acestei realitati.
Constituirea si construirea unei retele de cercetatori si institutii menite sa conceapa, organizeze, deruleze si evalueze cercetari legate de interculturalitate.

2. Constientizarea limitelor cunoasterii în stiintele sociale. Este evident ca un demers stiintific nu poate, în sine, sa schimbe realitatea la care se refera. Dar credem ca este infinit mai productiv sa atingem aceste limite prin cercetare decât sa renuntam de la bun început sa ne implicam referindu-ne tocmai la relativitatea oricarui tip de cunoastere.

Aparitia volumului de fata o consideram ca pe o etapa a unui proces mai îndelungat de clarificare conceptuala si metodologica, un prim pas în directia producerii unor rezultate valide despre interculturalitate care sa ofere argumente teoretice dar si pragmatice tuturor celor interesati de aceasta tema.
Rudolf Poledna
Calin Rus
Francois Ruegg

Una dintre activitatile prevazute în cadrul proiectului a vizat de asemenea utilizarea posibilitatilor oferite de internet pentru accesarea informatiilor relevante si pentru stabilirea de contacte între persoane si institutii active în acest domeniu.

Astfel, la adresa http://www.intercultural.ro/research.html pot fi gasite atât informatii despre proiect cât si doua baze de date :
- o baza de date cu bibliografie privind studiul relatiilor interculturale în România
- o baza de date cu institutii si organizatii active în acest domeniu
Tot aici sunt prezentate mai multe site-uri si baze de date electronice cu informatii relevante pentru tematica noastra.

Coordonate institutii partenere

CCRIT
Centrul de Cercetare a Relatiilor Interentice, RO-3400 Cluj-Napoca, str. Republicii nr. 26
www.ccrit.ro

Institutul Intercultural Timisoara
Str. Miron Costin nr. 2, Timisoara, RO-1900
www.intercultural.ro

Institutul de Ethnologie al Universitatii din Fribourg
Route des Bonnesfontaines 11 Fribourg CH-1700
www.unifr.ch/ethnologie/

Bibliografie
1. Abrams, D., (1992). "Processes of Social Identification" in Breakwell, G. M., Social Psychology of Identity and The Self Concept. (Surrey University Press, London).
2. Acton, T. and Mundy G. (1999). Romani culture and Gypsy identity. (University of Hertfordshire Press)
3. Barometrul de Opinie Publica Mai 2001, realizat de catre Metro Media Transilvania în cadrul unui program al Fundatiei pentru o Societate Deschisa.
4. Barometrul de Opinie Publica Noiembrie 2001, realizat de catre Centrul de Sociologie Urbana si Regionala - CURS în cadrul unui program al Fundatiei pentru o Societate Deschisa.
5. Bourhis, R.Y., Leyens, J-F. (1997). Stereotipuri, discriminare si relatii intergrupuri. (Polirom, Iasi).
6. Breuilly, J. (1994). Nationalism and The State. (University of Chicago Press, Chicago)
7. Burtea, Vasile (1996). "Marginalizare istorica si cooperare sociala în cazul populatiei de rromi" în Revista de Cercetari Sociale Nr. 3/1996 (Bucuresti, IMAS-SA).
8. Crowe, D. A. (1995). A History of the Gypsies of Eastern Europe and Russia. (London, I.B. Tauris and Co.).
9. Deaux, K., (1992). "Personalizing Identity and Social Self" in Breakwell, G. M., Social Psychology of Identity and The Self Concept. (Surrey University Press, London).
10. Doise, W., Deschamp, J.-C., Mugny, G. (1996). Psihologie sociala experimentala. (Polirom, Iasi)
11. Edwards, J., (1992). "Language in Group and Individual Identity" in Breakwell, G. M., Social Psychology of Identity and The Self Concept. (Surrey University Press, London).
12. Etnobarometru - Mai-Iunie 2000. Realizat de Centrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice sub patronajul Agentiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala.
13. Fox, Jonathan (1995). Roma (Gypsies) in Romania. www.bsos.umd.edu/cidcm/mar/rumroma.htm
14. Gheorghe, Nicolae & Acton, Thomas (1999). Dealing with Multiculturality: Minority, National and Human Rights, www.geocities.com/Paris/5121/multiculturality.htm
15. Giddens, A. (2000). Sociologie. (BIC ALL, Bucuresti).
16. Hancock, Ian (1997). "The Struggle for the Control of Identity" in The Patrin Web Journal, www.geocities.com/Paris/5121/identity.htm
17. Hancock, Ian (1999). "The Pariah Syndrome" in The Patrin Web Journal, http://www.geocities.com/Paris/5121/pariah-contents.htm
18. Hancock, Ian (2000). "Roma Slavery" in The Patrin Web Journal, http://www.geocities.com/Paris/5121/slavery.htm
19. Hutnik, Nimmi (1991). Ethnic Minority Identity. (Oxford University Press, New York)
20. Ilut, P. (2001). Sinele si cunoasterea lui. (Polirom, Iasi).
21. Image and Issues: Coverage of the Roma in the Mass Media in Romania, conferinta desfasurata la Sinaia, România, 27-28 Iunie, 1997. www.websp.com/~ethnic/new/imgs_iss.htm
22. Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii. Cercetarea facuta în 1998 - Centrul de Resurse pentru Actiune Sociala. (Datele si articolele folosite fac parte din raportul intermediar. Raportul final va fi disponibil doar în noiembrie).
23. Ionescu, V. (2001). Rromii: cetatenie si identitate. (eseu nepublicat).
24. Jenkins, R. (1997). Rethinking Ethnicity. (Sage Publications).
25. Ken Lee (1999). "Australia- sanctuary or cemetery for Romanies" in Acton, Thomas and Mundy, Gary, Romani Culture and Gypsy Identity. (Hertfordshire, University of Hertfordshire Press).
26. Kenrick, Donald (1998), 'How Many Roads?' in Index on Censorship - Gypsies: Life on the Edge. (Index on Censorship, 4/1998).
27. Leyens, J.-F., Yzerby, V., Schadron, G. (1994). Stereotypes and Social Cognition. (Sage Publication).
28. Liebkind, K. (1992). "Ethnic Identity - Challenging the Boundaries of Social Psychology" in Breakwell, G. M., Social Psychology of Identity and The Self Concept. (Surrey University Press, London).
29. Liegois, Jean-Pierre (1986). Gypsies: an illustrated history. (London, Al Saqi).
30. Neculau, Adrian (coordonator) (1996). Psihologie sociala. (Polirom, Iasi)
31. Pons, Emmanuelle (1999). Tiganii din România - o minoritate în tranzitie. (Bucuresti, Compania).
32. Populatie. Structura Demografica (1994) - Recensamântul din 1992. Comisia Nationala de Statistica (Bucuresti, Editura Comisiei Nationale de Statistica)
33. Prezenta populatiei roma în presa româneasca. Februarie - August 2000. (Studiul este rezultatul unui parteneriat între Fundatia Romani Criss care a constituit baza de articole de monitorizare si Agentia de Monitorizare a Presei - Academia Catavencu care a facut prelucrarea si analiza rezultatelor) www.mma.ro/roidx.htm
34. Renan, Ernest (1997). "Qú est ce qu'une nation?" în Hutchinson, J., Smith, A. D., Nationalism. (Oxford University Press).
35. Report on the Condition of the Roma in Europe - 2000, Report commissioned by the OSCE for presentation October, 2000, UNHCR Roma-Refugee Camp Macedonia September 2000 (http://www.romnews.com/a/RKreport.htm)
36. Salat, L. (2001). Multiculturalism Liberal. (Polirom, Iasi).
37. Stewart, Michael (1997). "The Puzzle of Roma persistence: group identity without a nation" în Acton, Thomas and Mundy, Gary, Romani Culture and Gypsy Identity. (Hertfordshire, University of Hertfordshire Press).
38. Szente, Veronika L. (1996). Sudden Rage at Dawn: Violence against Roma in Romania. (Budapest, European Roma Rights Center).
39. Timeline of the Romani History (2000). The Patrin Web Journal în The Patrin Web Journal, www.geocities.com/Paris/5121/slavery.htm
40. Zamfir, Catalin, Zamfir, Elena (coordonatori) (1993). Tiganii. Între ignorare si îngrijorare. (Editura Alternative, Bucuresti).
* Esantioanele folosite au fost probabiliste, s-au realizat pe baza adresei a 1800 de familii, aleator alese pentru interviuri. Ele sunt reprezentative la nivelul populatiei Clujului, dar si la nivelul comunitatilor românesti, maghiare si rome din oras. Fata de procentajele etniilor în totalul populatiei (vezi Tabelul), în sub-esantioanele definite prin etnie si am supraponderat numarul persoanelor de etnie maghiara si roma, astfel încât am lucrat pe un sub-esantion de români de 847 de persoane, unul de maghiari de 480 de persoane, unul de romi de 200 de persoane, unul de oras, supraponderat, compus din 1.527 persoane, si un esantion reprezentativ pentru oras de 1.145 de persoane