Bulgarii

Majoritatea etnicilor bulgari din România sunt urmasi ai diasporei bulgare, care s-a format prin emigrarea din tinuturile bulgare la nord de Dunare, în timpul stapânirii otomane. Acestora li s-au alaturat si acei bulgari din Dobrogea care nu au emigrat conform prevederilor acordului de la Craiova, din 1940, care a reglementat statutul Cadrilaterului, precum si cetatenii bulgari care au fost naturalizati.

Astazi, aceasta populatie se compune din doua comunitati, distincte din punct de vedere istoric si organizatoric - cea a bulgarilor banateni, care sunt catolici si cea a bulgarilor din Sudul României (Oltenia, Muntenia si Dobrogea), care sunt ortodocsi. Aceste grupari ale diasporei bulgare au în comun originea etnica, graiul, unele asemanari în cultura traditionala si, în special, caracterul lor agrar. Ele se deosebesc însa prin asezare geografica, religie, particularitati culturale si dialecte specifice, soarta istorica si gradul de mentinere a caracterului lor etnic.

Bulgarii din Banat sunt cea mai veche comunitate etnica bulgara din România. Ea apare dupa emigrarea, în masa, la nord de Dunare, a populatiei catolice bulgare din Ciprovti, oras aflat în fostul spatiu iugoslav, dupa înfrângerea rascoalei din 1688. Acestora li s-au adaugat, putin mai târziu, si "pavlikenii" - bulgari catolici din satele de pe malul Dunarii, dintre Svistov si Nicopole. Dupa stabilirea lor în Banat, în 1738 - 1741, aceasta populatie ramâne în granitele Imperiului Habsburgic (din 1868 - Austro -Ungaria) pentru ca, dupa reglementarea chestiunii Banatului între Bucuresti si Belgrad, la sfârsitul primului razboi mondial, sa ramâna, în marea sa majoritate, în cadrul statului român. Structura demografica eterogena si gradul ridicat de dezvoltare economica si culturala a regiunii, privilegiile speciale pe care le-au avut în timpul habsburgilor, mai slaba presiune de asimilare la care au fost supusi precum si actiunea bisericii catolice au favorizat prosperitatea si pastrarea caracterului micii comunitati etnice a bulgarilor banateni. Ritul catolic si cultura originala, care contine si o forma scrisa, i-au transformat pe acestia într-un grup etnic care manifesta o puternica dorinta de pastrare a propriei identitati. Expresie a acestui fapt o reprezinta etnonimul "pavlikeni" sau "bulgari - pavlikeni".

Mult mai diferita este soarta populatiei de origine bulgara din regiunile Oltenia si Muntenia. Aceasta a emigrat la nord de Dunare în special la sfârsitul sec. XVIII si începutul sec. XIX, dupa razboaiele ruso-turce, pentru a scapa de represiunile autoritatilor otomane si a cauta mai bune conditii economice. Potrivit datelor oficiale, în Tara Româneasca erau înregistrate, în 1838, 11.652 de familii de imigranti bulgari, adica pâna la 100.000 de persoane. Principatele Române au jucat un rol extrem de important în miscarea de eliberare nationala a bulgarilor. Eroii nationali ai Bulgariei, Vasil Levski, Hristo Botev, Liuben Karavelov si Gheorghi Rakovski au locuit multa vreme la Bucuresti si Braila, unde au editat publicatii în limba bulgara si au organizat grupari armate care au fost trimise la sud de Dunare, pentru a lupta împotriva autoritatilor otomane. Primul abecedar bulgaresc este editat, la 1824, la Brasov iar la 1869, la Braila, sunt puse bazele Societatii Literare Bulgare, viitoarea Academie Bulgara.

Procesul de asimilare naturala al bulgarilor din Muntenia si Oltenia este mult mai pronuntat decât la bulgarii banateni, astfel ca la recensamântul din 1992, doar 2000 de persoane si-au declarat apartenenta la aceasta minoritate.

Dintre personalitatile de origine bulgara care s-au remarcat în România amintim pe doctorul Marin Marinov, care are importante contributii în combaterea tuberculozei, si pe poetul Panait Cerna (nascut Stanciof).

Dupa 1990.
Potrivit recensamântului din anul 1992, numarul total al celor care au declarat ca sunt de nationalitate bulgara este de 9.935 de persoane, ceea ce reprezinta 0,04Î din totalul populatiei. Majoritatea acestora – 7 737 de persoane – locuiesc în zona Banatului. Dupa rasturnarea regimului comunist în România, tinând cont de prezenta celor doua grupuri distincte ale etnicilor bulgari, s-au format doua organizatii. În Banat a aparut Uniunea Bulgara Banat-România, cu sediul la Timisoara, iar la Bucuresti a fost înregistrata, initial, Asociatia Culturala Bulgara, transformata, mai târziu, în Comunitatea "Brastvo" a bulgarilor din România.

Limba bulgara se studiaza facultativ de catre copii de origine bulgara, în satele bulgarilor banateni si în câteva scoli din Bucuresti si din judetul Giurgiu. în anul scolar 1992-1993, numarul acestor scolari era de 461. În toamna lui 1999, la Bucuresti a fost redeschisa, în paralel cu Liceul român din Sofia, vechea Scoala bulgara, cu limba de predare bulgara. Redeschiderea acestei scoli reprezinta o problema partial rezolvata. Comunitatea "Brastvo" solicita ca scoala sa fie amplasata pe locul vechii cladiri, de pe Calea Mosilor, darâmata de regimul comunist la mijlocul anilor '80. Pe locul fostei scoli bulgare a început constructia unei benzinarii, dar lucrarile au fost sistate pâna când justitia se va pronunta în privinta dreptului de proprietate al Primariei Bucuresti sau al Comunitatii "Brastvo" asupra acestui teren. Cu sprijinul financiar al statului român, cele doua asociatii ale bulgarilor din România editeaza doua publicatii - "Nasa glas" (Glasul nostru), care este organul Uniunii Bulgare din Banat si este redactat în limba literara a bulgarilor banateni, precum si "Balgarska zornita - Luceafarul bulgar", publicatie bilingva (în bulgara si româna), organ al Comunitatii "Brastvo".

Conform prevederilor constitutionale, minoritatea bulgarilor participa activ, dupa 1990, în viata politica din România. În perioada 1990 - 1996, reprezentantul minoritatii bulgare în Camera Deputatilor a fost presedintele Uniunii Bulgare din Banat, Carol Ivanciov. La alegerile din 1996, locul minoritatii bulgare în Parlamentul României a fost câstigat de reprezentantul Comunitatii "Brastvo", Florin Simion. În aceste alegeri, Comunitatea "Brastvo" a obtinut 5.359 de voturi, iar Uniunea Bulgara din Banat – 4.115 voturi. La alegerile din noiembrie 2000, reprezentant al minoritatii bulgare în Camera Deputatilor a fost ales Petru Mirciov, din partea Uniunii Bulgare din Banat.