Strategia culturala a fost elaborata pornindu-se de la necesitatea alinierii la procedurile europene uzitate pentru definirea unei politici culturale coerente si unitare. Tinand cont de rezultatele obtinute in urma diagnozei sociologice si a analizei statistice realizate in cadrul proiectului pilot "Investigarea cererii si a ofertei in spatiul cultural, baza de date pentru fundamentarea strategiilor culturale", elaborat si implementat in anul 2001 in cadrul programului Phare Euroart, utilizandu-se oportunitatea de exprimare creata de programul "Policies for Culture " initiat de Fundatia Culturala Europeana si Asociatia ECUMEST, realizarea ei a fost sprijinita de factorii de decizie politici si administrativi ai judetului si de interesul actorilor culturali. Asezarea geografica favorabila, la confluenta intre Europa Centrala si cea de Est, ii confera judetului Timis o larga deschidere si multiple avantaje atat economice, cat si culturale. Totodata, fiind un spatiu de interferente, in decursul timpului aici s-au produs transferuri etnice si culturale intre cele trei tari invecinate. Oportunitate majora, distanta redusa intre Timisoara si puternice centre culturale europene a fost fructificata de mediul cultural-artistic prin dezvoltarea unor schimburi sustinute, ceea ce a dus la o conectare continua la valorile culturii europene. Prin traditie, judetul Timis este un spatiu multicultural si multietnic, in care s-au manifestat si interferat valori ale creatiei populare si culte apartinand romanilor, maghiarilor, germanilor, sarbilor si altor minoritati nationale. O caracteristica importanta a traditiei culturale timisene este faptul ca viata culturala a fost promovata de comunitate. Astfel, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, prin infiintarea a numeroase societati si asociatii de diferite nationalitati, in zeci de asezari rurale, fenomenul cultural primeste un caracter de masa. Pe fundalul tolerantei reciproce - adevarat model de viata al banatenilor -, sentimentul apartenentei nationale a determinat pastrarea traditiilor si valorilor spirituale specifice, de-a lungul timpului cultura devenind un element marcant in dezvoltarea spiritului de coeziune sociala al locuitorilor acestor meleaguri. Comportamentul populatiei, spiritul de toleranta, respectul reciproc si convietuirea pasnica a cetatenilor apartinand diverselor etnii si confesiuni face din judetul Timis un model ce poate fi comparat fara echivoc cu modelul de civilizatie european. Dupa Revolutia din Decembrie 1989, declansata la Timisoara, se observa un proces amplu de schimbare a structurii populatiei judetului Timis, ceea ce determina necesitatea dezvoltarii unei oferte culturale care sa tina cont de aceste schimbari. Analiza mediului extern sferei culturale evidentiaza existenta unor importante oportunitati pentru dezvoltarea unei vieti culturale armonioase. Potentialul economic divers si stabil - dezvoltare economica sustinuta ce situeaza judetul pe locurile 2-5 pe tara, in functie de indicatorii utilizati in sistemul de comparatie, clima, relieful, reteaua hidrografica, vegetatia, fauna sunt factori care contribuie nemijlocit la definirea spatiului timisean. Pe langa oportunitatile majore determinate de acesti factori, au mai fost identificate si cele conferite de domeniile sinergetice, precum invatamantul, turismul, mass-media. Existenta in judetul Timis, cu precadere in Timisoara, a unor importante institutii de invatamant preuniversitar si universitar, dintre care le remarcam pe cele din invatamantului artistic cu profil de arta plastica si artele spectacolului, favorizeaza accentuarea consumului cultural si formarea de specialisti in domeniu. Interferenta ce compune si suprapune efectele sociale ale celor doua sfere - multiplele legaturi si schimburi generate in ambele sensuri, impune dezvoltarea constanta a colaborarilor si parteneriatelor intre cele doua domenii sociale. Dezvoltarea turismul intern si international poate influenta pozitiv promovarea produsului cultural si valorificarea economica a potentialului acestuia. Pe de o parte, existenta unei vieti culturale si a unui patrimoniu monumental valoros potenteaza dezvoltarea turismului cultural, iar pe de alta parte dezvoltarea generala a turismului reprezinta o oportunitate de atragere a consumatorilor culturali externi zonei de referinta. Lipsa unui sistem care sa integreze in oferta turistica pe cea culturala, insuficienta fondurilor necesare reabilitarii monumentelor si ansamblurilor monumentale sunt factori majori care determina slaba punere in valoare a impresionantului patrimoniu istoric si arhitectural de care dispune judetul Timis. O alta oportunitate importanta pentru diseminarea ofertei culturale este existenta la Timisoara a unor mijloace mass-media diversificate si cu acoperire majoritar regionala, precum: publicatii de informare, presa vorbita, televiziunea, internetul, care reflecta fenomenul cultural in totalitatea lui. Din pacate, nu in toate cazurile actorii culturali stiu sa-si construiasca o relatie solida cu presa, in special datorita lipsei unor abilitati profesionale, a unei strategii de imagine.

Analiza de potential al mediului intern a fost realizata pe domenii culturale. Definirea domeniilor, incadrarea si gruparea fenomenului cultural-artistic au determinat elaborarea analizelor de potential pe: cultura scrisa, arta spectacolului, arte vizuale, patrimoniu cultural mobil, patrimoniu cultural imobil, cultura populara si traditie, educatie si cercetare culturala.

Structura demografica a spatiului timisean a determinat existenta unei mari diversitati in oferta de carte din bibliotecile publice ale judetului. Din datele analizate a rezultat ca lectura publica in judetul Timis se bucura de o dezvoltare constanta atat din punct de vedere al cresterii ofertei de carte cu 2%, cat si din punct de vedere al cresterii solicitarii de carte cu 6%. În mare masura frecventa ridicata se datoreaza cresterii pretului cartii si scaderii puterii de cumparare a populatiei. Se constata existenta, mai ales la nivelul bibliotecilor comunle si orasenesti, a unui fond de carte invechit, deteriorat, care devine cu timpul neatractiv cititorilor. Se poate afirma ca spatiile destinate bibliotecilor publice sunt insuficiente, lipsite de confort si atractivitate. Dotarea bibliotecilor este modesta si, in marea ei majoritate, invechita si deteriorata. Personalul de specialitate este in general calificat, in mediu rural fiind insarcinat cu atributii suplimentare, ceea ce determina un numar redus de ore destinate accesului cititorilor. Actualmente exista 17 publicatii culturale; paleta ofertei lor este extrem de larga, fiind reprezentata de ziarele si revistele culturale, a caror problema majora o reprezinta lipsa resurselor financiare, care se reflecta in modestia tirajelor si circulatia redusa. Existenta unei Filiale a Uniunii Scriitorilor, cu personalitati remarcabile in plan national si international, a unor cenacluri literare in Timisoara, Lugoj, Faget, Jimbolia etc., a unei mari diversitati de edituri care tiparesc carte de beletristica (Amarcord, Hestia, Excelsior etc.) sau carte de stiinta ( Orizonturi universitare, Sedona etc.), organizarea de intalniri cu cititorii sau lansari de carte, sunt puncte tari ale domeniului analizat.

Indubitabil este cel mai vast si reprezentativ domeniu cultural al judetului Timis, atat prin numarul actorilor culturali care-l promoveaza, cat si prin oferta realizata, oferta concentrata, insa, in Timisoara. Din punct de vedere cultural, Timisoara este un spatiu aparte. Istoria culturala a orasului, de peste 250 de ani, a fost marcata de evenimente de importanta majora in definirea spatiului spiritual al Cetatii, evenimente ce au contribuit la dezvoltarea unei civilizatii solide, de calitate, a locuitorilor sai. Viata muzicala timiseana are o traditie de aproape trei secole, actualmente fiind promovata de institutiile culturale de prestigiu precum : Opera Romana din Timisoara, Filarmonica "Banatul" sau renumitul cor "Ion Vidu" din Lugoj. Din pacate, se observa un declin al activitatii Filialei Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Timisoara, pe fondul lipsei unui spatiu adecvat si a mijloacelor financiare necesare. Viata teatrala timisoreana se caracterizeaza printr-un element de unicitate in Sud-Estul Europei, definit de existenta unei populatii diferentiate din punct de vedere etnic si care are posibilitatea afirmarii identitatii culturale. Aceasta a dus la aparitia si functionarea la Timisoara a trei institutii teatrale: Teatrul National "Mihai Eminescu", Teatrul Maghiar de Stat "Csiky Gergely" si Teatrul German de Stat. Teatrul pentru Copii si Tineri "Merlin", a patra institutie teatrala, prin adresabilitatea ofertei sale, vine sa satisfaca nevoile culturale ale celui mai tanar segment de populatie. Fundatia Artmedia este singura fundatie culturala care prin oferta sa prestigioasa aduce publicului timisorean, si nu numai, cele mai reprezentative spectacole ale tarii, creand posibilitatea intalnirii spectatorilor cu mari nume ale scenei dramatice romanesti. Analiza de potential a domeniului a permis identificarea unui set comun de puncte tari: diversitatea actorilor culturali si diversitatea ofertei; numeroase turnee in tara si in strainatate cu concerte si spectacole din repertoriul curent, precum si participari la festivaluri nationale si internationale; existenta unui public constant, traditional; o relativa stabilitate a finantarilor. Trebuie mentionat ca aceasta relativa stabilitate, in cazul teatrelor cu profil etnic, se datoreaza atat finantarilor externe venite din Ungaria, Germania sau Austria, cat si celor primite in completare, pentru evenimente culturale punctuale, din partea Ministerului Culturii si Cultelor si a Minsterului Informatiei Publice, prin directiile specifice. Puncte slabe identificate sunt cele determinate de: lipsa spatiului, cu repercusiuni asupra cantitatii si calitatii concertelor si spectacolelor, precum si asupra posibilitatii de a realiza venituri; lipsa din oferta a unor genuri cu o mai mare percutanta la publicul, a spectacolelor sincretice, inovatoare si inedite; lipsa unei comunicari coerente intre institutii, cu mass-media, cu mediul universitar, si a armonizarzii ofertei; migrarea artistilor talentati catre Bucuresti sau catre alte tari; lipsa unui personal profesionist specializat in marketing si fund-raising; imposibilitatea trupelor de a acoperi toate tipologiile teatrale si numarul redus de artisti, in cazul teatrelor de limba germana, respectiv maghiara.

Artele vizuale, ca forma de expresie specifica, nu au, in ansamblul miscarii culturale a judetului Timis, forme organizate institutional sustinute de stat. Protagonistii acestui domeniu - artisti plastici de certa valoare, sunt organizati in uniuni de creatie independente, cu caracter profesionist sau amator (Uniunea Artistilor Plastici - Filiala Timisoara si Asociatia Artistilor Neprofesionisti "Romul Ladea"). În ultimul timp au aparut si fundatii a caror orientare este focalizata spre artele vizuale ( Fundatia First, Fundatia Interart TRIADE, Fundatia Format). Datorita formelor specifice de organizare, cit si lipsei unei actiuni concentrate de lobby, comunicarea cu factorii de decizie din sfera culturii nu este intodeauna eficienta.

În judetul Timis exista un bogat patrimoniu mobil, acumulat in timp, datorat evolutiei istorice, dezvoltarii economice si pozitiei geografice. Muzeul Banatului, Muzeul Satului Banatean, Muzeul de istorie, etnografie si arta plastica Lugoj sunt institutii de traditie reprezentative pentru zona de vest a tarii. Insuficient pus in valoare si pe cale de degradare, datorita lipsei spatiilor expozitionale si de depozitare si a resurselor financiare alocate pentru modernizarea sistemelor de expunere si de conservare, acest patrimoniu tinde sa ramana putin cunoscut publicului. Se constata lipsa unui parteneriat stabil cu institutiile educative si cu agentiile de turism, care sa duca la cresterea interesului publicului pentru oferta culturala a acestor institutii. Majoritatea muzeelor si punctelor muzeale din judet detin un patrimoniu bogat si interesant, neintegrat insa intr-un circuit de vizitare turistica.

Monumente de arhitectura, monumente de arta plastica, monumente memoriale, ansambluri de arhitectura, ansambluri urbanistice, situri arheologice pastreaza memoria si identitatea spatiului timisean, definind personalitatea specifica arealului investigat. Monumentele istorice ale judetului Timis dateaza din ultimele trei secole si poarta amprenta stilului baroc si neoclasic, a eclectismului celei de-a doua jumatati a secolului trecut, sau a liniilor sinuoase caracteristice stilului secession. Cele 25 de biserici de lemn din judet, concentrate in zona Fagetului, probeaza talentul creatorilor anonimi. Siturile arheologice, cum sunt cele de la Uivar si Parta, prin vechimea si bogatia lor, sunt unicate in aceasta parte a continentului. Actualmente, patrimoniul cultural imobil se afla intr-un proces accelerat de degradare, amenintat fiind de influenta mediul fizic si de om - prin neintretinere si degradare voita. Salvarea patrimoniului cultural imobil tinde sa devina o prioritate importanta, nu numai la nivel central, dar si pentru factorii de decizie locali, care cauta solutii pentru restaurarea si punerea lui in valoare. Aportul Directiei pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National a Judetului Timis, in protejarea si valorificarea patrimoniului cultural imobil, devine pe zi ce trece tot mai insemnat.

Fiind orientata spre pastrarea si promovarea profilului multicultural si dezvoltat, pe baza unei indelungate traditii, in poli culturali reprezentativi, perturbata in prezent de transformari sociale, economice si demografice, confruntata cu: dezinteresul populatiei rurale si al unor reprezentanti ai administratiei publice locale, cu deprofesionalizarea resurselor umane si cu degradarea patrimoniului, oferta culturala traditionala ramane insa viabila si se afirma in circuitul de valori nationale si internationale. Importante institutii culturale de profil precum: Centrul de Cultura si Arta al Judetului Timis, Casele de cultura din Timisoara, Lugoj, Buzias, Faget, Jimbolia, Sannicolau Mare, contribuie nemijlocit la cercetarea, conservarea si valorificarea culturii populare din zona noastra. Judetul Timis poate fi considerat un model de convietuire interetnica, bazata pe respectarea valorilor si a traditiei proprii fiecarei comunitati. În majoritatea cazurilor, un rol esential in pastrarea, promovarea si dezvoltarea traditiilor si a vietii comunitare il au organizatiile minoritatilor nationale, care functioneaza ca organizatii neguvernamentale. Prin cadrul asigurat, administratia publica locala contribuie la realizarea unui climat favorabil afirmarii culturale a fiecarei comunitati minoritare din judet.

Un grup de prestigioase organizatii neguvernamentale timisorene precum: Institutul Intercultural Timisoara, Fundatia A Treia Europa, Institutul Social Roman Banat-Crisana, Fundatia Diaspora, Clubul European Timisoara, Astra s-au afirmat pe parcursul ultimilor ani prin promovarea unor actiuni de educatie sau de cercetare in domeniul culturii. Aceste organizatii completeaza peisajul cultural timisean, in special prin organizarea de conferinte, simpozioane, seminarii, mese rotunde, cursuri de formare si actiuni de educatie culturala, ca si prin realizarea si editarea unor studii si cercetari specifice.

Misiunea si directiile strategiei au fost elaborate in urma unui amplu proces consultativ, in care au fost analizate oportunitatile si riscurile din mediul extern, punctele tari si punctele slabe ale mediului intern. Astfel, in urma consultarilor, a propunerilor rezultate in workshop-urile initiate pe domenii culturale si a dezbaterii publice care a avut loc in cadrul proiectului, a fost definita o misiune strategica ambitioasa: "dezvoltarea unei vieti culturale - diversificate si competitive la nivel european - ca element definitoriu pentru afirmarea identitatii si coeziunii sociale a spatiului timisean". Directiile strategice au fost identificate si mai apoi prioritizate cu ajutorul nemijlocit al actorilor culturali si cu consultarea factorilor de decizie. Au rezultat astfel cinci directii strategice importante: stimularea participarii cetatenilor la actul cultural, prin asigurarea unui mediu cultural de calitate; sustinerea afirmarii unei vieti culturale diversificate; pastrarea si valorificarea patrimoniului si a traditiei culturale; mentinerea multiculturalitatii, ca element cheie al coeziunii sociale in spatiul timisean; integrarea culturii timisene in circuitul national si international de valori. Obiectivele generale si cele specifice, definite mai apoi in cadrul fiecarei directii, au dus la identificarea a peste 150 de masuri prin realizarea carora misiunea propusa sa poata fi indeplinita.

Rezultatele procesului consultativ, care a avut loc in cadrul dialogului initiat intre actorii culturali si factorii de decizie politica si administrativa, gireaza viabilitatea prezentei strategii culturale. Principalele mijloace de implementare vor fi cele reglementate de legislatia in vigoare: contractul de management, cererea de oferta publica de proiecte care sa contribuie la realizarea masurilor propuse, constituirea comisiilor consultative. Proiectele ce vor fi elaborate vor viza indeplinirea misiunii propuse si vor fi evaluate intr-un proces transparent, tinand cont de calitatea, impactul, vizibilitatea, singularitatea si noutatea lor. Realizarea misiunii asumate trebuie sa duca la atenuarea gravei inechitati sociale care exista actualmente privind accesul la cultura al populatiei din mediu rural, la diversificarea ofertei si a ofertantilor culturali, la dezvoltarea unei imagini culturale proprii si a unui spatiu cultural caracteristic, parte a circuitului national si international de valori.